Rana Evei

      Fiecare femeie are rănile ei; unele au avut parte de violență, altele au fost neglijate. Tot așa cum fiecare băiețel își pune o singură întrebare, la fel, fiecare fetiță poartă cu sine o întrebare. Dar întrebarea ei nu se referă atâta la puterea de care dispune. Nu, strigătul profund al inimii unei fetițe este oare sunt frumoasă? Fiecare femeie vrea să știe dacă este cu adevărat deosebită, exotică și aleasă. Aceasta constituie identitatea sa profundă, modul în care poartă imaginea lui Dumnezeu. Mă vei căuta? Vei găsi plăcere în mine? Te vei lupta pentru mine? Aidoma fiecărui băiețel, fiecare fetiță poartă o rană. Rana atinge profunzimile frumuseții din inima ei și lasă un mesaj distructiv în interior: Nu, nu ești frumoasă și nimeni nu va dori să lupte pentru tine. Ca și rănile noastre (ale bărbaților), rănile femeilor provin mai întodeauna de la tați.

       Fetiță privește spre tatăl ei pentru a vedea dacă este frumoasă. Puterea pe care el o are de a schilodi sau de a binecuvânta este la fel de importantă pentru o fetiță ca și pentru un băiat. Dacă este un tată violent poate să o înjosească verbal sau fizic…fie că este hărțuită fie că este ignorată. Oricum ar fi, inima ei este ”violată„ și mesajul pătrunde și mai adânc: Nu te vrea nimeni, nu vei fi protejată, nimeni nu se va lupta pentru tine. Turnul se înalță cărămidă cu cărămidă, iar când va ajunge o femeie matură, turnul va deveni o fortăreață.

      Dacă tatăl este pasiv o fetiță va suferi din pricina abandonării tacite…iar uneori se va preface bolnavă, ca să primească măcar un pic de atenție. Aidoma altor adolescente care nu sunt iubite, Stasi (soția autorului) a cautat să audă de la băieți ceia ce nu a auzise niciodată de la tatăl ei. Dar atunci când o femeie nu a auzit niciodată că merită să fie ”obiectul” unei bătălii, atunci ajunge să creadă că acesta este genul de comportament pe care îl merită. Este o formă de atenție, într-un mod pe cât de ciudat; poate că e mai bine decât nimic. Apoi ne-am îndrăgostit în acea seară magică de vară. Dar Stasi s-a măritat cu un bărbat speriat, îndârjit, care își iubea serviciul prea mult, fiindcă îi era frică să se implice emoțional în relația cu o femeie pe care simțea că nu o merită. ”Nu eram meschin; nu eram malefic. Eram de treabă”. Dar trebuie să recunosc că un bărbat ezitant este ultimul lucru pe care și-l dorește o femei. Ea are nevoie de un iubit și un războinic nu de tipul de treabă. Teama ei cea mai mare a devenit realitate – nu voi fi niciodată iubită cu adevărat, niciodată nimeni nu se va lupta pentru mine. Așa că s-a ascuns și mai tare.

      Ani mai târziu după ce ne-am căsătorit, mam pomenit orbit de toate acestea. Unde era frumusețea pe care o văzusem cândva?  Ce s-a întâmplat cu femeia de care mă îndrăgostisem? De fapt, nu așteptam un răspuns la aceste întrebări; era mai mult un strigăt de furie decât o implorare disperată. Dar Isus mi-a răspuns pe loc. Ea este tot acolo, dar este prizonieră. Ești pregătit să pornești în căutarea ei? Am înțeles că – asemenea multor bărbați – mă căsătorisem pentru certitudinea oferită de căsnicie. Mă căsătorisem cu o femei despre care credeam că nu o să-mi pună la îndoială bărbăția. Stasi mă adora, ce-mi trebuia mai mult? Voiam să arăt ca un cavaler dar nu voiam să primesc rănile unui războinic. Mă înșelasem în privința întregului aranjament. Nu știam nimic despre tun, despre balaurul cu șapte capete, sau despre scopul puterii care sălășluia în mine. Problema cea mai importantă între bărbați și soțiile lor este aceea că bărbații, când li se cere să se lupte cu adevărat pentru ele….ezită. Încercând în continuare să ne salvăm noi înșine; am uitat plăcerea profundă ce vine din sacrificiul propriei vieți pentru viața altora. Iar atunci când bărbatul nu vrea să se dăruiască atunci soția lui va rămâne goală și nedornică. Pentru că  frumusețea unui femei îl stârnește pe bărbat să își joace rolul de bărbat; iar puterea unui bărbat oferită cu tandrețe femeii sale, îi îngăduie să fie frumoasă; îi aduce viață ei și altora, căci ea este făcută pentru cuvintele lui și tînjește după acestea. Și nici o femeie nu vrea să fie descrisa prin formule și desigur că nu vrea să fie tratată ca un proiect la care sau găsit toate răspunsurile, nu vrea să fie explicată ci vrea să fie cunoscută…

Rana Evei capitol din cartea ”Eu, Bărbatul” autor John Eldredge